Concours

Recommander

Dimanche 9 décembre 2007 7 09 /12 /Déc /2007 21:10

scrittu 4

 

2.    LESSICU

 

 

Allestì : préparer

 

Cosgia : coudre

 

Pilonu : manteau en poils de chèvre

 

Vistitu : la robe

 

L’imbustu : le bustier

 

U gunellu : un vistitu

 

A frinera : les freinages

 

Mugliaccheru : cavaliers

 

U tineddu : récipient en bois

 

 

3.    PRISINTAZIONI

 

 

A nanna di u Cuscionu saria forsa a più antica di i nanni cunnisciuti, hè stata publicata pà a prima volta da Valery « voyages en Corse et en Sardaigne » (1837) è dinò da Niccolo Tommaseo in u 1841 in « canti populari corsi ».

 

 

A nanna hè un cantu monodicu vali à dì chì ùn hè micca accumpagnatu da sturmenti, di regula hè un cantu risirvatu à u spaziu feminili. Hè un mezu di trasmissioni linguisticu, di sucializazioni, hà una funzioni educativa : hà da insignà à u ziteddu i reguli di a sucità induva hà da crescia. Hè un cantu chì t’hà un versu pueticu, tramanda l’usi, ci dà infurmazioni nantu à u locu, nantu à u sessu di u ziteddu ma dinò ciò chì si spera pà l’avvena (a prighera) chì s’affacca sempri sottu à a forma diretta.

Dunqua da prisintà issu cantu ci voli à dì chì a nanna hà parechji  funzioni : addurmintà u ziteddu, trasmetta a lingua, sucializà.

 

A nanna affacca sottu à a forma di puisia è rispondi à tutti i reguli puetichi. Quì, si cumponi di 7 strufati di 6 versi d’ottu pedi (sistina d’ottunari), cù rimi intricciati AB A’B’ CC’. Piglia a forma tradiziunali di u lamentu, di u voceru, di  u sirinatu, ma dinò di a paghjella.

Un ci hè micca autori, faci parti di i pruduzzioni di l’uralità, ùn pò essa paragunata à robba scritta chì quì u fini ùn hè tantu a ricerca estetica ma l’infurmazioni ch’edda ci arreca nantu a cultura.

Hè stata trascritta tali è quali à parta si di u cantu.

 

4.    CUMENTU

 

 

A dea ginirali : avemu in issa puisia una discrizzioni di l’usi è di i nozzi corsi.

 

U pianu di u testu :

 

 

Si  pò scumparta issu testu in trè suvitendu l’enunziazioni :

 

Prima parti (strufata 1) : hè u narratori chì parla.

Siconda parti (strufata 2) : hè a minnana chì parla à a zitedda è chì li dici ciò ch’edda devi fà a donna in casa.

Terza parti : hè a minnana chì parla è chì insegna à a zitedda u so avvena ( i nozzi).

 

Riassuntu / analisi :

 

 

In issa nanna avemu una discrizzioni di l’usi è di i nozzi corsi cù u parcorsa da criatura à donna. Discrizzioni di l’usi di i nozzi cù a cavalcata di i ghjuvanotti (i mugliaccheri) chì accumpagnavanu u prumessu sposu à circà a spusata. Vultata ch’edda hè a cavalcata cù a sposa, i paisani facini nici di impediscia la d’entra in paesi, fenduli a travata, o parata, o spaddera sionti i rughjoni.

 

Suvitendu u testu :

 

 

1ma parti :

 

·        1ma strufata : avemu in a prima strufata tutti l’infurmazioni , u locu, u sessu di u ziteddu, a parsona chì canta. « in li monti … » si sà  chì a vita si passava in muntagna è chì tutti l’attività si facia in ghjiru à a vita muntagnola (u pasturalisimu). « la so cara mammoni » hè iedda chì canta a nanna par via di a spartera di u travagliu : l’omi travagliavani è spessu sò i donni chì a cantani. S’è a mamma hè affacindata tandu hè a minnana chì annanna u ziteddu. In a sucità corsa di tandu, l’anziani aviani un rolu di tramandera di l’usi corsi (a minnana canta a nanna inveci chì u missiavu conta i foli).

 

·        Siconda strufata : Avemu in issa strufata infurmazioni suciali è matiriali nantu à a famiglia : quì infurmazioni nantu à u travagliu di a donna in casa : allestì a cena, cosgia li piloni). Si sprimi sempri l’affettu trà a zitedda è a minnana (alegrezza di mammoni) ma dinò pà l’altri membri di a casa « babbareddu », ci hè quì sottu intesu una spartizioni di u spaziu umanu : l’omini è i donni. L’omini fora è i donni in casa (à addivà i ziteddi). Dunqua i donni stavanu in casa è intornu à a casa (legnu, acqua, forru…). A donna canta a nanna ma dinò u voceru, voli dì ch’edda hè sempri prisenta à u principiu è à a fini di a vita. U voceru si prisenta sottu à listessa forma (uttunarii) ma ammenta altri affari. S’ è in a prima strufata avemu l’imparfettu pà a discrizzioni, si passa à a sprissioni  diretta incù u prisenti. In a terza strufata impieca l’avvena.

 

  • Terza strufata : passa a minnana da « tù » à « voi » è si metti subitu subitu in situazioni di rispettu, tandu s’adirizza à una parsona, hè segnu l’impurtanza di ciò ch’edda hà da cuntà. Ci hè a discrizzioni di un vistitu è tandu ùn si parla più di pilonu ma di beddi vistiti chì a minnana quì prega un avvena bonu à a zitedda , ma ùn ci voli micca creda ch’eddi sò vistiti di l’imaghjinariu, ùn si casca micca ind’a fola. Dunqua ci sò parechji niveddi suciali quì : quiddu di a minnana (povara) è quiddi di i ricchi. U vistitu infurmava nantu à u statutu suciali di a parsona è dunqua pudemu veda chì l’aghjenti campagnola era povara. Bisogna à rimarcà chì u vistitu veni nanzu à u maritu : cù beddi vistiti purdarà pratenda a ghjuvanetta à truvà maritu. Pà truvà un maritu riccu, ci vularà à truvà lu in altrò (chì in paesi ci hè a puvertà) tandu ci vularà à trapassà i reguli chì volini chì a ghjenti di u listessu paesi si maritini trà eddi.
  • Quarta strufata : Discrizzioni quì di un matrimoniu trà dui parsoni chì ùn sò di u listessu paesi. Ci voli à dì in prima locu chì u maritu era sceltu da a famiglia è micca da a sposa « vi daremu lu maritu… » ci voli à dì chì a cumunutà famigliali assupraneghja l’individu, hè a famiglia chì dicidi : sò matrimonii di raghjò è micca d’amori. «  u partitu » si pò capiscia issa parola da dui maneri : un gallicisimu « un beau parti » ma dinò ci faci pinsà à u partitu (puliticu) sarà tandu u maritu u capipartitu (u capurali).
  • Quinta strufata : Ciò chì ci parmetti di dì chì i sposi sò di dui paesi sfarenti  sò  chì quandu i sposi erani di u listessu locu s’andava à pedi è quandu erani di paesi sfarenti, s’andava à cavaddu. « li muddaccheri » accumpagnavani i sposi à a cunfina di i dui paesi è faciani nici di batta si. I muddaccheri chì erani di u paesi di a donna ricusavani di lascià la parta, parchì era a donna prudutrici di bracci pà u travagliu.
  • Sesta strufata : ci sò sempri rinsignamenti nantu à i statuti di l’omini è di i donni « lu sposu andrà davanti ». U matrimoniu hà da lià dui famigli, dui cumunità. Si pò parlà di l’abbracciu chì parmetti à i prumissi sposi di campà insemi nanzu d’essa maritati. L’abbracciu hè privatu è si faci in casa cuncerna cà dui famigli inveci chì u matrimoniu hè sacru (tocca à a rilighjoni), si faci in ghjesgia è hè ricunnisciutu da i cumunità. Si pò parlà di scappaticciu quandu chì si escia da i reguli di a sucità postu ch’eddi erani stretti i reguli è chì u maritu era impostu. Andavanu i scappaticci a Dumenica à a messa à u mumentu di l’elevazioni è tandu erani ublicati i genitori d’acittà u matrimoniu, basta ch’eddi scappessini un ghjornu.
  • Settesima strufata : « surtarà la suciaroni » si pò parlà di u rapportu particulari trà a sociara è a nora : ghjilusia è cuncurenza parchì si « spartini » u listessu omu è a listessa casa. A donna campava cù  i parenti di u maritu : a sociara li dava a « chjavi di a casa » hè simbolicu, pà dì chì parmissu à a nora d’andà in tutti i pezzi di a casa. Puri, i reguli di l’uspitalità faciani chì un stranieru ùn avia u drittu d’andà in certi pezzi di a casa. «  vi tuccarà la manu è vi sarà prisintatu u tineddu di caghjatu » semu ind’a listessa simbulica fora chì a sposa hè acittata da a sociara è li dà à ghjisticcia avali a pruduzzioni casana.

 

5/BILANCIU

 

 

 

A nanna com’è a fola t’hà una funzioni di sucializazioni è d’educazioni : tramanda à u ziteddu i reguli di a cumunità. Appronta l’individu à accittà i reguli.

 

Par LCC - Publié dans : linguacorsa
Ecrire un commentaire - Voir les 0 commentaires
Retour à l'accueil

Calendrier

Juin 2012
L M M J V S D
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30  
<< < > >>

Recherche

Créer un blog gratuit sur over-blog.com - Contact - C.G.U. - Rémunération en droits d'auteur - Signaler un abus